Read thisBlogul unei fete indragostite. De jocuri video.

Chiar l-am zarit: am si dovezile necesare! )

Craciun Fericit si un an nou si mai incantator ca acesta!PS: Roberto e sursa frumoaselor poze .

Noua unealta de comunicare de la Google, numita Wave deja face valuri in lumea virtuala, combinand cu succes functia de e-mail cu cea de platforma pentru social networking, cu un pic de tenta de mesagerie instant, totul condimentat cu wiki-uri.

In afara de combinatia propriu zisa de tool-uri existenta in noul serviciu de la Google, totul se petrece in timp real, ceea ce face inseamna ca Wave va face valuri in toata lumea: echipa din spatele proiectului ne promite ca vom avea parte de interactivitate maxima, nu numai cu interfata simpul de folosit a platformei, ci chiar cu restul utilizatorilor.

Vom putea comunica astfel folosind atat mesaje text, cat si fotografii si imagini video, chiar si harti, ceea ce ne va permite sa sa interactionam mult mai eficient cu persoanele aflate in spatele altul PC. Aceste trasaturi ale programului au primit numele de Wave-uri (valuri), care vor putea fi editate de oricare dintre participanti, ofernid astfel libertate totala de exprimare. Exista de altfel si o funcite foarte insiprata de playback a unui wave, ce ofera posibilitatea de a urmari toate modificarile realizate de utilizatori intr-un anumit wave.

Google Wave promite sa ne usureze viata prin posibilitatea editarii, modificarii si adaugarii de text in timp real, vizibil si pentru contactele noastre si viceversa, ceea ce ne va permite lucrul la un proiect, sa zicem, fara sa trebuiasca sa stam fata in fata cu persoana respectiva (functie ce imi aduce aminte de Etherpad, un pad public ce permitea ediatrea unui document de catre mai multi utilizatori dar care a fost achizitionat tocmai de Google!).

Simt un miros de revolutie online, sau mai bine zis, de revolutionare a online-ului tocmai prin functiile multiple ce au fost integrate in Google Wave.  Mai mult, ne putem astepta la vremuri si mai buna pentru Google Wave pentru ca echipa a pus la dispozitie insusi codul sursa al programului, devenit deci open source, ceea ce inseamna ca utilizatorii isi vor putea crea propriile extensii, oricat de traznite ar fi ele, care vor fi disponibile pentru toti utilizatorii platformei.

Fiind inca in faza de preview, Google permite accesul la program numai celor care primesc o invitatie de la un utilizator deja existent sau cer una de la echipa Google. Prima cale de acces este mult mai rapida, cu singura conditie de a cunoaste pe cineva care are deja cont activ pe Wave, iar a doua varianta presupune un timp de asteptare mai lung, dar care merita deoarece veti primi cu sigurantao invitatie (eu am urmat a doua cale iar acum sunt mandra sa fiu tester pentru Wave )

Daca nu v-am lamurit pe deplin si va intereseaza subiectul, puteti sa urmariti si filmuletul de mai jos, realizat pentru conferinta de lansare din mai 2009:

Si titlul de cea mai detaliata poza din lume, in ceea ce priveste numarul de pixeli desigur, se duce la ………tam tam tam….o imagine panoramica ce infatiseaza orasul Dresden din Germania, care are 26 de miliarde de pixeli!

Fotografia digitala are toate sansele sa intre in Guiness Book, fiind alcatuita din 1665 de poze de 21.4 megapixeli, puse cap la cap cu ajutorul unui calculator cu 48 GB memorie si 16 procesoare.

In total, poza are numai 102 GB si a fost realizata in 94 de ore si cred ca suntem cu totii de acord ca rezultatul este fun-tastic!

Ea poate fi admirata pe situl realizat special pentru aceasta fotografie: http://www.dresden-26-gigapixels.com/dresden26GP

Aflandu-ne la un mic pas distanta fata de anul 2010, ne putem astepta ca de acum sa primim top ten a tuturor lucrurilor facute, discutate si gandite pe TV, pe net, radio si lista poate continua cu o gramada de activitati riguros ierarhizate de cei ce alcatuiesc aceste topuri.

Eu voiam sa va atrag atentia asupra a ce sa- discutat cel mai mult si in putine cuvinte, evident.

Vorbeam de Twitter, evident! Uite ce ganduri au mai impartasit oamenii print intermediul tweet-urilor:

- Evenimente: alegerile din Iran
- Personalitati: Michael Jackson
- Filme: Harry Potter
- TV Shows: American Idol
- Tehnologie: Google Wave
- Sport: Super Bowl
- Hashtag: #musicmonday

Rubbyroy are urmatoarea parere despre viata:

A venit iarna aşa cum şi-ar imagina-o orice copil vesel şi lipsit de griji, nerăbdător să se bucure de pătura albă ce schimbă peisajul. Ninge neîncetat, oraşul e împodobit cu beculeţe colorate, Moş Nicolae şi-a făcut apariţia la timp, au apărut şi colindătorii, crăciuniţele, promo-uri TV în spiritul sărbătorilor,  iar dacă totul merge bine, într-o săptămână ar trebui să vină şi Moş Crăciun. După care, Revelion.

E frumos. Te poţi bate cu zăpadă, te dai cu sania, observi zăpada ce cade lin din cer şi te gândeşti cât de  minunat e să te poţi bucura de tot ceea ce se întâmplă în jur, căci cel mai fascinant lucru este că lumea este un mare joc în multiplayer, în care absolut fiecare obiect este controlat de o persoană, un atom, un factor aleator. Nimic nu este regizat, nu se repetă, nu te aşteaptă. Trebuie să te joci.

Dar cu cât te maturizezi mai mult, cu atât ai tendinţa să te joci mai puţin, să acorzi mai puţină importanţă lucrurilor pe care le consideri normale, banale, repetabile. Ai impresia că locul de muncă sau examenul ce are să vină este singurul lucru important în viaţa ta la un anumit moment şi încerci să te detaşezi de orice altceva şi să te concentrezi doar pe acel lucru căruia îi acorzi prioritate. Nu prieteni, nu zăpadă, nu strălucirea soarelui, nu muzică, nu relaxare, nu noutăţi, nu altceva. Doar examenul.

După care scapi de examen şi te-ai aştepta ca de acum să ai parte de fericirea deplină după un stres nebun. Şi totuşi simţi că s-au adunat prea multe lucruri pe care le-ai pierdut în timp ce ai acordat prioritate unui singur lucru. Iar asta te dezorientează. Şi oricât de mult ai încerca să îţi reiei viaţa în ritmul ei copilăresc, ştii că va veni un nou examen. Şi te stresezi…

Iar iarna devine apăsătoare. Te doare fiecare fulg de zăpadă care te atinge întocmai ca baioneta duşmanului, te enervezi pe drumurile înzăpezite care nu îţi lasă maşina să treacă la mare viteză. Te enervează totul, pentru că nu mai ai timp să te joci. Ai lucruri mai importante de făcut. Eşti om evoluat.

La vârsta 10 ani, îţi plăcea să priveşti zăpada pe geamul maşinii părinţilor. Te bucura. Ai fi vrut să stea nu doar maşinile pe loc, ci întreg timpul. Acum e anost să stai în trafic, pt că vrei să ajungi cât mai repede la destinaţie, pentru că speri să îţi faci mai mult timp liber, pe care oricum l-ai pierde stresându-te, nefăcând nimic. Şi totuşi când îţi povesteşti copilăria, devii nostalgic la rostirea cuvântului “zăpadă”. Ca şi cum ai fi pierdut-o. Deşi ea e lângă tine mereu, an de an. Dar raportul pe care îl ai de făcut nu te lasă să trăieşti.

De ce nu ne mai jucăm? De ce ne credem victime ale trecerii timpului, în loc să valorificăm fiecare secundă bucurându-ne, creând, cântând, zâmbind? Hai să ne schimbăm atitudinea faţă de viaţă începând cu acest Crăciun. Ai multe de arătat atât lumii cât şi ţie. Creează bunătate, artă, graţie, iubire, bucurie. Examenul/Raportul nu e atât de important. Iar data viitoare când ieşi afară, fă un bulgăre şi aruncă-l (de preferat nu într-un om). Totuşi, să nu stai prea mult afară, că s-ar putea să răceşti.

EU am impresia asta:

Ti-ai exprimat foarte bine ideea despre joc, joaca si maturizare dar in viziunea mea nu mi se pare ca tot ce ai zis se aplica la majoritatea celor trecuti bine peste varsta pubertatii, la care “se spune” ca omul isi pierde tot cheful pasional  de a se juca.

Cu siguranta vei gasi si oameni care se mai bucura de sarbatori asa cum o faceau cand erau mici, sufletul lor nefind  acaparat de angoasa aceea apasatoare numita stres. Poate pentru ca ei si-au dat seama ca grijile nu vor alunga timpul petrecut in favoarea jobului sau facultatii.

Chiar daca ai mai multe de facut si chiar daca tot ce primesti din exterior sunt taskuri care iti ocupa timpul, trebuie sa ai puterea de a-ti ordona timpul astfel incat sa ai vreme de lucrurile cu adevarati importante, pe care nu iti vei da seama ca le-ai ratat. Iar atunci va fi prea tarziu pentru a-ti mai pune in practica ideile nastrusnice pa care poate le-ai ignorat.

Iar stresul de care ne vorbesti poate fi usor combatut daca inveti (bine, stiu ca poate multi urasc termenul in sine) sau mai bine sa zicem, daca esti atent la cum iti dozezi eforturile astfel incat sa nu te mai stresezi pentru ca ai examene si alte intalniri importante care poate ca nu iti fac placere.

Se spune ca prin jocurile la care participam atunci cand suntem mici, prindem din zbor o mare parte din toate actiunile si modurile in care vom reactiona pe viitor in felurite situatii. Deci, de ce sa nu ne gandim ca jocul si joaca sunt un imperativ ce nu trebuie lasat sa dispara din eul nostru, din miezul pur ce ne traseaza conturul sufletului.

Iar ce simti la varsta de 10 ani nu dispare, doar ca ajunge indesat undeva, intr-un sertaras mic cu pereti de sticla, care se pot sparge usor, usor, fiind  nevoie doar de un ciocanel care sa te elibereze de lanturile cunoscute sub numele de “stres “, care poate fi din pacate fatal, atat pentru trup dar mai ales pentru suflet…

Cu siguranta ati observat mesajele de pe peretii safe room-urilor din Left 4 Dead 2, asta daca ati jucat superbul shooter: producatorii jocului s-au hotarat sa ia putin peste picior situatia “gripala” mondiala si sa scrie clar pe pereti ca minunatii oameni infectati nu au fost atinsi de gripa!

Doar de ceva mai grav, care i-a transformat in bestii ce-si doresc varsare perpetua de sange.

Deci,  NOT A FLU!

Have fun savurand ironia lui Gregory House, transpusa sub forma unor benzi desenate:

Poate ca sunt pesimista sau poate ca ii observ foarte mult pe cei din jurul meu si ma doare cand vad durerea lor. Si poate ca asta e motivul pentru care eu sufar de zece ori mai mult cand cineva ma raneste. Din atata empatie am ajuns la un moment in care plang cand un film imi deschide ochii spre ce ne asteapta pe toti, spre momentul in care vom fi luati de langa cei dragi si purtati departe in neant.

Din prea multa intelegere m-am transformat intr-un burete ce absoarbe toata suferinta celor din jur, proiectand-o asupra mea, simtind cum imi afecteaza fiecare parte a coprului, fiecare incercare de a respira un aer lipsit de emotie, oxigenul pe care il doresc cu disperare…

Si totul ma induioseaza, chiar si fericirea, la care ma gandesc ca fiind preludiul ce preceda cea mai mare durere pe care o voi simti, care ma va doborî, si recunosc cu greu dar mi-e frica.

Imi este teama de necunoscutul ce inseamna pierderea celor dragi, simt o sudoare rece si ma trec fiorii de cate ori imi dau seama ca poate fericirea, odata ce primeste chipul unei persoane, e ceva ce voi pierde cu siguranta.

Poate ca eu sunt de vina, poate ca ma agat prea mult de altcineva, poate ca eu sunt de fapt cheia fericirii proprii si sper ca intr-o zi sa fiu in stare sa aflu un raspuns sigur.

Asa cum sufletul unui artist cauta mereu frumosul si este supus suferintei, din care se naste si creatia in sine, asa poate ca si eu imi voi gasi intr-o zi Creatia, zamislita din clipe grele care nu aveau a se mai sfarsi, care atarnau greu de talerul sufletului meu.

Nu pot sa ignor isteria asta provocata de presupusul sfarsit al lumii, prezis de maiasi pentru anul 2012. Navigand pe internet pentru a strange mai multe informatii despre subiect, aflu cu dezamagire ca civilizatia se va termina chair pe 21 decembrie 2012, la doar o zi dupa ce implinesc 22 de ani…

Curiozitatea m-a impins ca trebuie sa sap si mai adanc in maruntaiele internetului ca sa aflu ca unii oameni faf afaceri exploatand credinta oarba a celor care au crezut si in 2000 ca vine sfarsitul lumii si care sunt ferm convinsi ca peste 2 ani umanitatea va fi trimisa la recycle bin.

Asadar, situl 2012supplies.com va ofera o gama larga de produse pentru supravietuire, inclusiv kituri medicale, batoane hipercalorice, pastile cu iod (oare sfarsitul lumii va fi asezonat cu explozii nucleare?!?), chiar si generatoare de curent pe baza de gaz. Toate bune, in perfecta stare de functionare si pornind de la 10 dolari in sus.

Dar stau si ma intreb, de ce am mai avea nevoie de toate acestea din moment ce pe 21 decembrie 2012 ne ducem toti naibii?

Cine ma ilumineaza?